Prima pagină » Știri externe » Deși sunt informații că Rusia ar putea ataca NATO în 2026, cancelarul Germaniei refuză să reintroducă armata obligatorie

Deși sunt informații că Rusia ar putea ataca NATO în 2026, cancelarul Germaniei refuză să reintroducă armata obligatorie

Deși sunt informații că Rusia ar putea ataca NATO în 2026, cancelarul Germaniei refuză să reintroducă armata obligatorie . Sursa Foto - Shutterstock

Bogdan Stan

Publicat: 14/05/2024, 23:51

Actualizat: 14/05/2024, 23:55

NATO ar putea fi atacat de Rusia din anul 2026, avertizează serviciile informaționale germane. În ciuda avertismentului, cancelarul german Olaf Scholz insistă că serviciul militar obligatoriu nu este o măsură necesară.

„Germania trebuie să găsească modalități de a convinge oamenii să se înscrie pentru a urma o carieră în armată”, a declarat marți cancelarul social-democrat. Între timp, Germania, la fel ca România și alte țări est-europene, este vulnerabilă în fața unui bombardament rusesc după zeci de ani de neglijare a domeniului apărării.

Creștin-Democrații (CDU), principalul partid de opoziție din Germania, s-a angajat să reintroducă serviciul militar dacă va câștiga alegerile naționale de anul viitor.

Olaf Scholz îi contrazice atât pe conservatori, cât și pe colegii săi din partid: „Cred că pentru noi, acest model [armata profesională] funcționează bine”.

Olaf Scholz: Armata nu va fi obligatorie în Germania

Războiul din Ucraina a provocat dezbateri în Germania cu privire la reintroducerea serviciului militar obligatoriu. Între timp, forțele armate ale Bundeswehr se confruntă cu numărul de trupe în scădere, chiar dacă guvernul de la Berlinul a promis o intensificare fără precedent a cheltuielilor făcute pentru apărării națiunii. Cancelarul își contrazice ministrul Apărării și colegul de partid, Boris Pistorius, care a susținut reintroducerea serviciului militar obligatoriu. Olaf Scholz e susținător al menținerii armatelor profesioniste în detrimentul celor alcătuite din cetățeni înrolați cu forța.

„În cele din urmă este vorba despre cum putem convinge suficiente femei și bărbați să lucreze în Bundeswehr și să-și găsească un loc de muncă acolo”, a spus Scholz în timpul unei vizite în Suedia, scrie Reuters. Olaf Scholz a refuzată să le furnizeze ucrainenilor rachete Taurus de rază lungă de frica escaladării conflictului dintre NATO și Rusia. Cu toate că NATO deja ia parte în mod activ la război, prin voluntari trimiși, prin armele de rază lungă furnizate de SUA, Franța și Marea Britanie, prin sancționarea economică a Rusiei etc.

Suedia a reintrodus recrutarea obligatorie în 2017 după anexarea Crimeei de către Rusia. Estonia a făcut-o din 2015, iar Letonia din 2023, dar nu ca în vremurile vechi. Majoritatea tinerilor europeni susțin că armata nu-i atrage din cauza salariilor mici și condiților de muncă, dar mai ales, majoritatea nu vor să-și riște viața pentru apărarea patriei. În mai multe state europene, precum Polonia, Marea Britanie, Italia și România, unii politicieni și oficiali militari au susținut public reintroducerea serviciului militar obligatoriu, fie și pentru a învăța civilii cum să se descurce în caz de catastrofă majoră.

Cifrele sunt alarmante. Rusia este pe locul 4, iar țara NATO din Europa cu cea mai mare armată terestră e abia pe locul 20

În continuare, Rusia este pe locul 4, la egalitate cu SUA, la numărul de soldați, fiecare având câte 1,3 milioane de militari activi. Turcia, țara membră NATO din spațiul oriental cu cea mai mare armată (355.000) este abia pe locul 14. Franța cu 208.000 pe locul 20 este țara europeană membră NATO cu cea mai mare armată, Marea Britanie pe locul 24 cu 194,000 , Germania pe locul 28 cu 183,000 și Italia pe locul 32 cu 165.000. România e abia pe locul 54, cu aproximativ 70.000.

Politicienii de centru stânga susțin că nu trebuie să ne facem griji. Că trăim în epoca în care războaiele se duc cu drone, avioane și rachete, iar numărul nu înseamnă mare lucru. Totuși, Ucraina are de furcă în fața Rusiei din cauza penuriei de oameni și de muniție.

Rusia a pierdut 400.000 de militari, dar ia avânt. Între timp, Ucraina a pierdut în jur de 100.000 de soldați. Războiul din Ucraina dus cu tactici și tranșee săpate ca în Primul Război Mondial le provoacă coșmaruri politicienilor europeni și americani care s-au declarat prea optimiști în șansele Ucrainei de a birui în fața Rusiei prin tactici „smart” de război de secol 21.

Vehicule de luptă rusești. Sursa Foto- Shutterstock

Europa riscă să repete istoria?

În Al Doilea Război Mondial, Iosif Stalin a putut ocupa jumătate din Europa cu 34 milioane de sovietici din Armata Roșie. 11 de milioane de militari sovietici au murit, URSS câștigând războiul cu Germania nazistă, dar cu mari sacrificii. Germania a pierdut numai 5 milioane. Mai mulți comentatori au scris rețelele de socializare că se tem că „ și Al Treilea Război Mondial i-ar putea prinde pe europeni cu pantalonii în vine”, la fel ca celelalte două conflagrații mondiale din anii 1914-1945.

Ambele războaie mondiale au fost pierdute de Germania. Cu toate că aceasta avea tehnologia și echipamente mai avansate, nu a putut ține piept armatelor superioare numeric din partea Aliaților. Peste 60 milioane de soldați au luptat în Primul Război Mondial și 70 milioane în Al Doilea Război Mondial. 9 milioane au murit în prima conflagrație, 17 milioane în a doua. Numărul civililor uciși a fost mult mai mare din cauza că nu au fost pregătiți corespunzător să se adăpostească sau să se apere.

Pierderile au fost mult mai mari în prima fază a fiecărei conflagrații din cauza că țări ca Franța, Rusia și Marea Britanie au fost atacate prin surprindere de către Germania. Nicio țară aliată nu era pregătită pentru un război mondial. În cazul izbucnirii celui de-al Treilea Război Mondial, numărul morților ar putea ajunge la 91 milioane în doar primele ore din cauza utilizării armelor nucleare, susține International Campaign to Abolish Nuclear Weapons.

Război în tranșee, Ucraina, anul 2024, la un secol de la terminarea Primului Război Mondial. Sursa Foto- Shutterstock

Potrivit serviciilor de informații germane, Rusia ar putea ataca NATO în 2026

Potrivit The Infographics Show, Rusia și-a dublat capacitatea de producție a armamentului. De asemenea, Vladimir Putin plănuiește să crească numărul soldaților activi la 1,5 milioane. Principalul vinovat este Occidentul pentru că nu a luat pericolul rusesc în serios și nu a ajutat Ucraina îndeajuns.

Mulțumită apropierii de China și Iran, dar și a întăririi relațiilor comerciale și energetice cu India și Arabia Saudită, Rusia a rezistat cu brio sancțiunilor economice în ciuda dificultăților înfruntate în prima fază. Acum, produce de 10 ori mai multă muniție, trecând la economia de război. Ucraina ar putea fi copleșită și ar putea capitula în 2024 sau în 2025 din cauza superiorității numerice a Rusiei. Rusia poate produce 6.000 de drone kamikaze pe lună în 2025. Industria rusă este în totalitate mobilizată pentru un război total nu doar cu Ucraina, dar și cu NATO.

Capitularea Ucrainei și poate chiar atacarea unui stat membru NATO în care Articolul 5 nu va fi pus în aplicare de teama represaliilor nucleare din partea Rusiei ar putea întoarce Europa înapoi la insecuritatea anilor 1930, în pragul unui nou război mondial. Credibilitatea NATO este în joc. The Infographics Show susține că și câștigarea alegerilor de către Donald Trump în SUA ar putea pune în pericol NATO.